În postarea de ieri am scris câte ceva despre ce și cum în fotografierea insectelor și, mai puțin, despre ”sectorul” vegetal. Tot pe acolo, prin locația unde Tata Mihai crește gâzele pe care noi le fotografiem sunt, de primăvara devreme și până spre toamnă, tot felul de plante, care de care mai colorate și mai interesante. De fapt, sunt peste tot, important este doar să te ”apleci” cu dragoste asupra lor și să ai inspirația necesară pentru a declanșa și a reține pe card un cadru ”cu dichis”. Florile sunt mai ușor de fotografiat decât gâzele. Le vezi dinaintea ta și nu trebuie să-ți storci ochii - ca pentru mișcătoare - prea tare pentru a le descoperi. Cel mai important mi se pare unghiul din care le abordezi. Din picioare sau din genunchi, aplecat de șale, nu prea are sens. În primul rând pământul va fi cel care ne va servi drept fundal și, de cele mai multe ori, imaginile noastre vor arăta destul de nașpa! Ca și la insecte, unghiul cel mai bun este de la nivelul solului. Deci... târâș pe burtă, prin roua dimineții, cu soarele din față sau din lateral (prietenii știu de ce). Dacă aveți neoprenul de care vorbeam ieri e ok, dacă nu, în următoarele 4 secunde de când v-ați așezat ”confortabil” pe burtă sigur adunați 2 kg de rouă și ceva pământ pe haine. Unde mai pui că tot felul de animale, de la păianjeni la furnici și de la căpușe până altele repede mișcătoare vor cu tot dinadinsul să vă roadă câte un pic din piele... Sincer, de când m-a mușcat căpușa care nu trebuia, nu recomand la nimeni să facă acest gen de fotografie (insecte + plante, pe câmpuri) îmbrăcat cu pantaloni scurți și tricou fără mâneci. Paza bună trece primejdia rea. Parcă așa se spune prin popor. De la nivelul solului ni se deschide o perspectivă, de cele mai multe ori, fantastică. Iarba, florile abia răsărite, picăturile de rouă de la primele ore ale dimineții, o lumină de modelare ireală (pe care numai soarele aflat încă destul de jos o poate da), toate, la un loc, pot asigura o fotografie de natură reușită. Mai rămâne doar decupajul. Adică ce, cât și cum lăsăm în cadru. Combinația de forme și culori pe care o filtrăm cu ajutorul ochilor, a minții și a inimii. Acesta este ”secretul” unei imagini reușite. Ochii văd, creierul procesează, inima decupează. Pentru că așa este la noi, la Fotografi. Doar inima este aceea care dictează esențele tari. Și asta în orice domeniu, nu numai aici!
Pare simplu, nu? Chiar este, doar că trebuie să aveți răbdare. Mâine va fi mai bine decât astăzi, poimâine mai bine decât ieri... Și tot așa, plăcerea de a ieși din casă pentru a face acest gen de fotografie vine odată cu imaginile reușite pe care le faceți. Și este și un antrenament extraordinar...
Imagini făcute ieri dimineață la Bârnova, în Grădină la Mihai!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu